Arbitrajul comercial reprezintă o formă de jurisdicție alternativă la jurisdicția instanțelor judecătorești, prin intermediul căruia pot fi soluționate orice tipuri de litigii ce derivă din sau în legătură cu un contract, decizia de a recurge la justiția privată aparținând în totalitatea părților implicate, temeiul fiind convenția arbitrală. Cu toate acestea, libertatea părților de a recurge la procedura arbitrală este limitată, existând o serie de materii litigioase interzise arbitrajului, precum starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie.

În România cea mai cunoscută instituție de arbitraj comercial este Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, această instituție fiind înființată în anul 1953 și având o activitate de peste 60 de ani.

Cu toate acestea, printre instituțiile competente în soluționarea litigiilor de arbitraj se află și Curtea Internațională de Arbitraj București (BIAC), părțile având posibilitatea desemnării acestei instituții printr-o clauză compromisorie specifică inserată în contractul încheiat.

Deși este mai puțin cunoscută, Curtea Internațională de Arbitraj București (BIAC) este un centru de arbitraj cu sediul în România, care se concentrează pe litigiile de afaceri și comerciale în limbile română și engleză, implicând în special investitori străini și multinaționale active în România și care cuprinde arbitri cu notorietate atât din România cât și din străinătate, specializați în diverse domenii ale dreptului.

În cadrul listei închise a arbitrilor Curții Internaționale de Arbitraj București (BIAC) sunt incluși arbitri internaționali renumiți, specializați în domenii de nișă, precum dreptul comercial internațional, dreptul construcțiilor, drepturile de proprietate intelectuală, bancare, finanțare corporativă, precum și investiții.

Regulile de arbitraj ale BIAC sunt relativ asemănătoare cu cele reglementate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie și de Codul de procedură Civilă.

Cererea formulată de către partea care dorește să inițieze procedura de arbitraj are conținutul unei veritabile cereri de chemare în judecată, aceasta cuprinzând în mod obligatoriu datele de identificare ale părților, o scurtă descriere a naturii și circumstanțelor litigiilor, o indicație a acordului de arbitraj în temeiul căruia este formulată cererea, și, nu în ultimul rând, numirea unui arbitru. Cererea se impune a fi însoțită de documente considerate ca fiind utile cauzei precum și de dovada înregistrării taxei de înregistrare.

Corespunzător întâmpinării reglementate de Codul de Procedură Civilă, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii de la Secretariatul BIAC, pârâtul va transmite un Răspuns care va conține informații precum, datele de identificare, răspunsul său la măsurile solicitate de către Reclamant, comentariile cu privire la circumstanțele litigiului, numirea unui arbiu precum și orice alte observații sau propuneri cu privire la locul sau sediul arbitrajului, regulile de drept aplicabile și limba arbitrajului.

Spre deosebire de reglementările Codului de Procedură Civilă potrivit cărora în situația în care Pârâtul nu depune întâmpinarea în termenul legal de 25 de zile acesta urmează să fie decăzut din dreptul de a invoca excepții și de a propune probe, Secretariatul BIAC poate acorda Pârâtului o prelungire a termenului de depunere a Răspunsului, cu condiția ca cererea pentru o astfel de prelungire să conțină nominalizarea arbitrului pârâtului.

În ceea ce privește arbitrul ce urmează să soluționeze litigiul, în cazul în care părțile nu convin asupra unui astfel de arbitru, acesta urmează să fie numit de către Consiliul de conducere, existând posibilitatea ca, în funcție de complexitatea litigiului, tribunalul arbitral să fie format și din trei arbitri.

În mod firesc, corespunzător dreptului comun, și această instanță independentă de arbitraj poate dispune, la cererea părții interesate, măsuri provizorii sau conservatorii urmând ca în situația în care acestea nu sunt respectate, Tribunalul Arbitral sau o parte să poată solicita asistența necesară autorităților statului competente.

Corespunzător principiului rolului activ al instanței de judecată, Tribunalul Arbitral poate, în orice etapă a procedurii arbitrale, să ia măsurile pe care le consideră adecvate pentru a promova, facilita sau acomoda o înțelegere între părți, acesta luând forma unei tranzacții.

Din practică observăm că cetățenii își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către instituția arbitrajului, avantajele acestei jurisdicții alternative la jurisdicția instanțelor judecătorești fiind considerabile, mai ales în contextul actual în care instanțele de judecată sunt supraaglomerate, primordial fiind calitatea actului de justiție.

Pe rolul Curții Internaționale de Arbitraj București (BIAC) a fost înregistrată prima acțiune de către Societatea Civilă de Avocați „Stoian și Asociații”, echipa fiind încrezătoare în profesionalismul arbitrilor acestei instanțe independente.

Evelina Climinte, Partener Stoian și Asociații

LinkedInFacebookWhatsAppMessengerEmailCopy LinkPrintFriendly